Ma-nconjoara nebunia...

Si ma-nconjoara nebunia...si gandu-i la tine dus, pierdut...e agonia realitatii...e moartea vie si nimicul plin...toate-s in mintea mea...si eu, si tu si ei...

Zambesc intr-un colt ascuns, e fals, e ireal , e cum nu pot dar vreau sa fie...

Pastrez o lacrima, mai mult nu, e pentru tine, mai mult nu meriti...

Visul meu nu a ajuns la tine, era salvare a sentimentului si-a ta, mirajul iubirii si caderea mea...

Ma pierd, ma pierzi...si tu...

Noapte buna, iubite!!

E douazeci si un minut...inchid ochii, dar nu pot sa dorm...

Noapte buna iubite!

Sau ramas bun?

Vei mai dormi si maine aici? Sau in patul altcuiva...caci poate acum alte brate te cer!

Ma tem de singuratatea de-a fi cu tine iar, asa ca ingramadesc intr-un ceas tot ce-am trait cu tine, il las sa treaca...deschid ochii larg, e douazeci si unu fix...e randul unei alte nopti de dor, dar e prea tarziu...

Imi e somn, e douazeci si unu si un minut...iar mie nu-mi mai pasa in ale cui maini fierbinti vei adormii!